RADU GYR

(RADU DEMETRESCU)

 

Radu Gyr, al doilea din stânga, în fruntea coloanelor legionare la dezlănțuirea de bucurie din 6 septembrie 1940 (victoria revoluției legionare)

 

Radu Demetrescu-Gyr s-a născut în anul 1905 la Câmpulung-Muscel. Licențiat în Litere, a debutat în anul 1924 odată cu apariția volumului Liniști de schituri, volum care s-a bucurat de o mare apreciere, atât în rândul publicului cât și al criticii românești. Colaborator statornic în perioada după debut la revista Universul literar și apoi la alte reviste literare de formație naționalistă (Gândirea, Gând Românesc, Sfarmă-Piatră, Decembrie, Vremea, Revista Mea, Revista Dobrogeană și altele, precum și la ziarele: Cuvântul, Buna Vestire, Cuvântul Studențesc etc.), Radu Gyr a publicat numeroase articole, studii literare și poezii.

Este autorul versurilor cântecelor Sfântă Tinerețe Legionară, Imnul Moța-Marin, Imnul Muncitorilor.

Comandant Legionar și șef al regiunii Oltenia. Conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din București.

Laureat al mai multor premii ale Societății Scriitorilor Români și ale Academiei Române.

În 1940, pe timpul guvernării legionare a fost director general al teatrelor. În această calitate ia inițiativa înființării Teatrului Evreiesc.

După detenția de sub regimul lui Carol al II-lea este închis și de Antonescu, apoi este eliberat și trimis spre „reabilitare“ în batalioanele de la Sărata. În 1945, regimul comunist îl încadrează în „lotul ziariștilor“ și îl condamnă la 12 ani. Revine acasă în 1956, dar după doi ani este din nou arestat și condamnat la moarte pentru poezia Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane! Sub regimul comunist a executat aproape 16 ani de detenție.

A suferit chinuri inimaginabile în închisoarea Aiud, cu un regim de celulă aspră. Bolnav grav, cu un prolaps rectal gangrenat, cu hepatită, infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical.

Cărturarul Radu Gyr a lăsat în urmă o opera bogată, căreia i se alătură o mulțime de studii și eseuri critice răspândite în periodicele românești de-a lungul anilor și care, desigur, vor fi publicate într-un viitor volum antologic.

A trecut în veșnicie în anul 1975.

 

OPERA

Liniști de schituri (poeme), 1924. Volumul de debut literar al poetului Radu Gyr;

Plânge Strâmbă-Lemne (poezii). Editura Flamura, Craiova, 1927;

Cerbul de lumină (poezii). Editura Casei Școalelor, București, 1928;

Făuritorii unui ideal (conferință-studiu ținută la Societatea Tinerimii Române, 1932);

Stele pentru leagăn (poezii). Râmnicu Vâlcea, 1936;

Poesii;

Prefață. În volumul: Popas în lacrămi de Șoimu George, București, 1937;

Evoluția criticei estetice și aspectele literare contemporane. Editura Haralambie V. Eugenu, București, 1937. 232 pag.;

Scufița roșie (în colaborare cu N. Milcu). Editura Cartea Românească, Decembrie 1937, București;

Baladă și eroism (studiu). În: Gândirea, XVII, Nr. 4, Aprilie 1938;

Curcubee și florete;

Studențimea și idealul spiritual (studiu);

Abecedar, 193(?);

Cununi uscate (versuri). Editura Cartea Românească, București, 1938. (Prezentând noul volum apărut atunci, ziarul Gazeta avea să spună: Un poet de autentice resurse lirice, apariție de caldă gingășie și frăgezime pe ogorul atât de plin de mărăcini al liricei zilelor noastre, Cununi uscate este o verigă, poate cea mai de seamă, în șiragul operelor lui Radu Gyr...);

Corabia cu tufănici. Tipografia Universul, București, 1939;

Poezii de război. Vol. I-II, București, 1942;

Balade. București, 1943 (vezi și Gândirea, 1943);

Poezii din închisori. Editura Cuvântul Românesc, 1982, Canada, pag. 3-179;

Suferința, Sacrificiul și Cântecul. În: Al paso con L’Arcangelo, Edizioni all’Insegno del Veltro, Genova, 1982, pag. 45-62;

Balade. Editura Curierul, Santa Clara, 1983 (culese din volumele Cununi uscate (1938) și Balade (1943);

Sângele temniței - Balade. 29 Aprilie 1993, Timișoara;